IOAN BOTEZĂTORUL ŞI ÎNTOARCEREA LUI ILIE
Mesia şi Ilie
În această privinţă trebuie să analizăm o problemă referitoare la providenţa divină în trimiterea lui Isus pe calea crucii.

În mai multe rânduri Dumnezeu a prevestit poporul ales despre venirea lui Mesia, şi oamenii care tânjeau după El se bucurau la auzul promisiunii Divine.

Putea oare Dumnezeu să-L trimită pe Mesia aşa încât poporul ales să nu fie în stare să-L recunoască?

A fost dorinţa lui Dumnezeu ca ei să nu-L recunoască şi să nu-L primească?!
Sau n-au reuşit oamenii să-L recunoască deşi Domnul le arătase limpede cum avea să vină?

Pentru a afla răspuns la aceste întrebări, să vedem cea de-a doua venire a lui Ilie.

PROVIDENŢA MÂNTUIRII PRIN CRUCE
Răstignirea lui Isus
Dumnezeu îi iubea pe Israeliţi, poporul Său ales care urma să reprezinte fundamentul pentru venirea lui Mesia.
Dumnezeu a prevestit deseori venirea lui Mesia şi chiar i-a prevenit pe oameni să fie atenţi şi să-L aştepte.
Domnul a pregătit şi un martor important, pe Ioan Botezătorul, pentru a mărturisi despre Mesia.
De fapt, poporul lui Israel aştepta cu înflăcărare venirea lui Mesia.

Cu toate acestea, în mod tragic, atât de pregătitul popor ales nu a putut să-L recunoască pe Mesia când acesta a sosit.

Fiul Domnului a strigat că el este fiul lui Dumnezeu, dar vorbele Sale s-au lovit de urechi surde. Nu a fost niciodată înţeles; a fost socotit hulitor şi în cele din urmă a fost răstignit.

SCOPUL LUI DUMNEZEU ÎN PROVIDENŢA PENTRU MÂNTUIRE
Fiecare dintre noi este copilul lui Dumnezeu căci astfel am fost făcuţi.
Când atinge perfecţiunea, devenind întrupare a bunătăţii omul trăieşte în împărăţia lui Dumnezeu pe pământ şi în lumea spirituală.

Scopul pentru care Dumnezeu a înfăptuit Creaţia a fost acela de a simţi bucurie văzându-i pe copii Săi trăind în împărăţia Cerurilor care este lumea iubirii şi Inimii dumnezeieşti. Ea este instaurată şi întemeiată prin împlinirea celor trei Binecuvântări.

Însă din cauza Căderii în păcat a primilor strămoşi, omul a devenit întruparea păcatului, răului şi, de atunci a trăit în suferinţă atât pe pământ cât şi în lumea spirituală, iar Scopul Creaţiei nu a fost îndeplinit.

Oare Dumnezeu are să abandoneze şi are să lase neterminat Idealul iniţial pentru Creaţie?

Isus a vorbit clar de o a doua Venire (Matei 16:27). Totuşi, nu a existat o înţelegere limpede privitoare la a doua Venire.

Este important să ştim Cum, Când şi Unde va avea loc a doua Venire.

Unii cred că a doua Venire are loc atunci când Isus pătrunde în inima omului (Ioan 14:20) prin coborârea Sfântului Duh (Fapte 8:16-19).
Însă, de la coborârea Sfântului Duh în ziua Cinci-zecimii (Fapte 2:4), mulţi credincioşi au simţit prezenţa lui Isus în lăuntrul lor. Dacă aceasta ar fi fost a doua Venire, atunci ar trebui să spunem că a doua Venire a avut loc acum 2000 de ani.
Ştim însă, că a doua Venire nu se petrece astfel, deoarece Creştinii au continuat să aştepte a doua Venire chiar şi după coborârea Sfântului Duh în ziua Cinci-zecimii.

Pe de altă parte, unii cred că Isus va reveni spiritual. Realitatea istorică însă este alta. De la învierea lui Isus, apariţia Sa în spirit a fost posibilă în orice moment şi, deseori s-a şi întâmplat.

Evanghelia după Luca, în ultimul său capitol conţine un verset controversat, care serveşte drept dovadă a Învierii fizice ai lui Hristos:

Mintea omului contemporan refuză însă să accepte semnificaţia literală a acestei afirmaţii Biblice.
Sunt oare spusele lui Luca şi a altor evanghelişti înzestrate cu autoritate absolută?

Este remarcabil faptul că versetul menţionat este unicul cu aşa caracter.

Încercarea de a conştientiza raţional sensul acestui verset este sortită eşecului, deoarece nu poate fi explicată logic o afirmaţie care neagă însăşi principiul existenţei în univers.
De unde însă putea cunoaşte Luca legea existenţei?...