Există lumea spirituală unde deja sunt oameni ca suflete conștiente, nu doar Dumnezeu, Isus și îngerii.

Isus i-a promis hoţului crucificat la dreapta lui că acesta va intra în Paradis împreună cu el.
Luca 23:43

Nu cândva și nu singur ci imediat după moarte și împreună cu Iisus. Deci actualmente acest fost hoț locuiește tot acolo unde locuiește și Isus, și cu siguranță nu este vorba despre lumea fizică în care locuim noi. Unde atunci locuiesc ei?

Matei 16:26

Conform unor învățături „Sufletul” = întreaga persoană vie. Adică omul nu are un suflet, ci este un suflet, deci „sufletul” nu este o esență spirituală separată de trup, ci echivalează cu persoana întreagă, omul viu.

Pentru a înțelege corect ce vrea să transmită Dumnezeu, trebuie să ținem cont de cum funcționează universul — legile naturii, ale științei, logicii și rațiunii. Dumnezeu a creat toate acestea și le-a pus la temelia existenței, deci nici un aspect al adevărului nu poate să contrazică aceste legi deoarece Dumnezeu, fiind izvorul ordinii și al adevărului, nu se contrazice niciodată pe Sine.

• Axiome

  Dacă atotputernicia lui Dumnezeu este absolută, atunci poate El să-l facă pe Lucifer și demonii lui să-L iubească?

  Dumnezeu predestinează în mod absolut că Voinţa Sa va fi realizată şi apoi lucrează neîncetat până când este împlinită.

  Predestinarea lui Dumnezeu cu privire la modul în care va fi realizată Voinţa Sa de către un individ sau o naţiune este condiţională, şi nu absolută, adică, cu toate că Dumnezeu a ales o anumită persoană sau naţiune pentru a împlini un scop în providenţa de restaurare, dacă ea nu îşi îndeplineşte responsabilitatea, Dumnezeu va alege cu siguranţă o altă persoană sau naţiune pentru a continua lucrarea Sa.

  Când Dumnezeu alege o persoană sau o naţiune pentru a împlini Voinţa Sa, El niciodată nu predestinează în termeni absoluţi dacă acea persoană sau naţiune va realiza într-adevăr Voinţa Lui.

Este Dumnezeu atotputernic în raport cu soarta omului, poate el după dorință decide orice oricând în viața omului?

Sunt două forme de atotputernicie divină legate de destinul omului.

Prima formă este atotputernicia absolută: Dumnezeu decide tot, omul doar execută. Dumnezeu este ca un șahist care mișcă figurile, iar omul e una din ele.

Care este valoarea alegerii omului în condiții, când tot ce este legat nu doar de final dar și de proces și metode, e deja stabilit, iar libertatea alegerii lui este doar de formă?